Atunci când o întreprindere își promovează inițiativele în materie de diversitate și incluziune, nu trebuie să ne oprim aici atunci când evaluăm dacă acea întreprindere este etică sau nu. Cu alte cuvinte, dacă persoane din medii diverse sunt incluse în locuri de muncă cu condiții de muncă precare, aceasta nu este deloc o formă de îmbunătățire.
Trebuie să urmărim echitatea și justiția în ceea ce privește forța de muncă, deoarece aceasta oferă posibilitatea ca TOȚI oamenii să fie tratați corect.
Antreprenoriatul social și investițiile cu impact reprezintă oportunități de îmbunătățire a vieții oamenilor care continuă să se confrunte cu extracția nesățioasă a resurselor naturale din comunitățile lor, care nu primesc o compensație echitabilă pentru munca lor și care pur și simplu nu sunt capabili să treacă dincolo de gândul supraviețuirii.
Într-un eseu scris de Dafina-Lazarus Stewart despre cum să cultivăm echitatea în educație, am constatat că același apel la acțiune se aplică și în lumea muncii, dacă ne dorim soluții sistemice.
NESsT sprijină întreprinderile sociale care aduc inovații tehnologice în comunitățile rurale din locuri precum Anzii și Amazon, astfel încât acestea să aibă acces la venituri mai mari, protejând în același timp resursele naturale și mediul în care trăiesc. NESsT sprijină, de asemenea, intrarea persoanelor care se confruntă cu cele mai mari bariere în calea angajării în cariere pe termen lung în industrii cu creștere rapidă.
În ambele situații, există posibilitatea ca întreprinderile care lucrează la extragerea resurselor naturale sau cele care sprijină crearea de locuri de muncă să mențină status quo-ul practicilor comerciale lipsite de etică care ar putea exista deja.
Pe măsură ce NESsT își continuă activitatea pentru a ajuta 50.000 de persoane să aibă acces la un loc de muncă în următorii cinci ani, am fost fermi în a lucra în domenii și cu persoane care au fost în mod constant țintele unor agresiuni multiple ca urmare a rasei, sexului, clasei, orientării sexuale etc.
Pe măsură ce NESsT colaborează cu întreprinderi sociale și afaceri care oferă locuri de muncă demne, dorim să ne asigurăm că acestea oferă cu adevărat îmbunătățiri în viața persoanelor care au cea mai mare nevoie de ele.
Metrici privind ocuparea demnă a forței de muncă
Cum se poate măsura demnitatea unui loc de muncă? Am identificat parametrii pe care îi vom urmări în prima iterație a sondajului nostru:
Cercetând datele pentru a le compara cu salariul minim și cu nivelul sărăciei, începem să obținem o imagine foarte clară a portofoliului nostru și a beneficiarilor săi.
Am aflat că angajații întreprinderilor noastre sociale câștigau până la 256% din salariul minim în țările lor și că veniturile totale ale gospodăriilor erau cuprinse între 98 și 580% din pragul sărăciei, în funcție de țară. Cu toate acestea, suntem îngrijorați de faptul că datele arată că unele dintre modelele noastre de furnizori contribuie cu un procent mai mic din venitul gospodăriilor decât ne-am așteptat și dorim să înțelegem de ce.
Prin măsurarea acestor parametri, NESsT analizează cu ușurință impactul investițiilor noastre. Prin acest proces, am identificat întreprinderile care nu sunt capabile să ofere un nivel mai ridicat de ocupare a forței de muncă și chiar am trecut la ieșirea din acestea.
Ce putem face tu și cu mine
Pe măsură ce comunitatea investițiilor de impact se străduiește să consolideze întreprinderile care apreciază transparența și corectitudinea, noi, în calitate de consumatori și semeni, ne putem implica în acest proces.
- La locul dumneavoastră de muncă, ridicați întrebări nu despre diversitate și incluziune, ci despre echitate și justiție
- Sprijiniți întreprinderile care sunt transparente și etice în ceea ce privește cultura, valorile și standardele de mediu de la locul de muncă
- Deveniți un filantrop de risc. Luați în considerare modul în care o donație către o întreprindere socială ar putea contribui la soluțiile de reducere a sărăciei prin crearea de valoare și dezvoltare profesională pe termen lung
Până când fiecare persoană din comunitățile noastre nu va fi capabilă să treacă dincolo de supraviețuire și să își urmeze pasiunile, această muncă nu este terminată.
Până când nu trecem dincolo de a pune cea mai mare valoare pe veniturile de afaceri și disecăm modul în care această valoare este împărțită între oamenii care fac parte din proces, această muncă nu este terminată.
Și până când nu vom include impactul asupra mediului în evaluarea fiecărei întreprinderi, această muncă nu este terminată.
Împărtășiți această aspirație colectivă? Să ne spuneți în comentariile de mai jos.
Surse:
Language of Appeasement de Dafina-Lazarus Stewart, Inside Higher Ed, martie 2017.
Echitate vs. Egalitate: Debunking the Corporate Myth of Meritocracy de Brittany Harris, The Inclusion Solution, august 2017.