Daniel Martinez/ WWF Peru
Un total de 20 de femei antreprenoare din comunitatea nativă din Musa Karusha fac parte din Asociația Femeilor Producătoare Charapi, o întreprindere din provincia Datem del Marañón din Loreto, axată pe creșterea și vânzarea de ouă de tortuga taricaya în cadrul unui plan de gestionare durabilă, permițând repopularea acestei specii în râurile din Amazonia și contribuind la economia familiilor din această comunitate. Asociația este situată în marginea stângă a bazinului inferior al râului Pastaza, care face parte din complexul de umedale al Abanico del río Pastaza, care, datorită marii sale biodiversități, a fost declarat un sit RAMSAR, o convenție interguvernamentală care promovează protecția umedalelor de importanță internațională.
Nașterea asociației de femei producătoare Charapi
Inițiativa a fost lansată după ce, între anii 2004 și 2011, populațiile de reptile s-au redus considerabil, în principal din cauza supraexploatării pentru consum și comercializare în regiune. Din acest motiv, organizațiile indigene precum Coordinadora Regional de Pueblos Indígenas (CORPI-SL), Federación de Comunidades Nativas del Distrito de Kandozi del Pastaza (FECONAKADIP), Organización Kandozi de Musa Karisha del Distrito del Pastaza (ORKAMUKADIP), Federación de Nacionalidades Achuar del Perú (FENAP), Organización Achuar Chayat (ORACH) și Federación Indígena Quechua del Pastaza (FEDIQUEP), de la WWF Perú, au depus eforturi și au luat măsuri pentru a dezvolta un plan de gestionare a producției durabile cu scopul de a recupera și de a menține tortuga taricaya în teritoriile lor comunale.
Începând din ianuarie 2021, aceste organizații indigene, împreună cu comunitățile, lucrează cu Profonanpe, fondul de mediu din Peru, la actualizarea "Planului de gestionare a Podocnemis unifilis "taricaya" în zona comunității Musa Karusha din râul Pastaza".
Trebuie subliniat faptul că comerțul ilegal cu această specie sălbatică a provocat o reducere a populației sale, fiind considerată vulnerabilă conform Listei Roșii a Speciilor de la Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a cărei exploatare este reglementată de autoritățile peruane. În ultimii ani, datorită implementării planurilor de gestionare sustenabilă, angajamentului și muncii comune între instituțiile naționale, regionale și comunitățile native din Amazonia peruană, astăzi recuperarea tortugilor taricaya este o realitate.
Tradiția femeilor Kandozi
Valoarea diferențială a acestui proiect constă în faptul că mamele și bunicile care le predau cursurile celor mai tineri din propria comunitate. Ele nu se preocupă doar să mențină taricile, ci și să păstreze cultura lor de producție. Din acest motiv, atunci când învățăceii dobândesc experiență, li se acordă o parcelă pentru ca ei să se ocupe de ea și, odată cu trecerea timpului, experiența îi ajută să crească numărul de parcele.
Lenin Quevedo/ WWF Perú
Rolul femeilor Kandozi în cadrul comunității și al antreprenoriatului este valoros, deoarece, pe lângă faptul că mențin un proces riguros de producție, se preocupă să realizeze întreținerea pachetelor pe care le primesc, construirea de plaje artificiale (cu sprijinul bărbaților), amplasarea, colectarea și transportul de pui din mediul natural, însămânțarea și incubarea ouălor în plaje artificiale, supravegherea procesului de închidere, stabilire, comercializare și/sau eliberare a crișelor.
La fel ca mulți alții, pandemia a lovit puternic această comunitate. Balbina Sundi, președinta asociației, comentează: "Ceea ce ne-a afectat cel mai mult a fost faptul că nu am putut să ne mutăm, iar din această cauză am întârziat să formalizăm înscrierea antreprenorilor și oportunitatea de a ne capacita pentru a îmbunătăți antreprenoriatul ."
Munca Asociației Femeilor Producătoare Charapi
Impactul pozitiv al muncii femeilor producătoare Charapi a fost atât de mare încât au fost selectate împreună cu alte întreprinderi pentru a face parte din proiectul "Construyendo resilience en los humedales de la provincia Datem del Marañón", inițiat în iunie 2017 și al cărui termen este prevăzut pentru luna mai 2023. Acest proiect este impulsionat de Profonanpe și finanțat de Green Climate Fund, cel mai mare fond din lume dedicat sprijinirii țărilor în curs de dezvoltare pentru a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a-și îmbunătăți capacitatea de a răspunde la schimbările climatice.
De asemenea, asociația este sprijinită de proiectul Amazonía Indígena: Derechos y Recursos (AIRR) finanțat de Agencia de los Estados Unidos para el Desarrollo Internacional (USAID) și executat de Asociación Interétnica de Desarrollo de la Selva Peruana (AIDESEP), NESsT, WWF Peru, care oferă consiliere antreprenorială și financiară întreprinderilor indigene pentru a consolida participarea popoarelor indigene la dezvoltarea economică și conservarea Amazoniei.